Într-un oraș trăiesc alături doi oameni și deși sunt prieteni și se ajută unul pe altul se ceartă deseori. Motivul? Aparțin la religii diferite.
Aseară de exemplu, ei au stat ciondănindu-se până seara târziu neputând hotărî: Ce nume poartă de fapt Hristos?
-Numele adevărat al lui Dumnezeu este Iehova, zicea Adam. De aceia noi trebuie să ne adresăm Lui doar cu acest nume. Altfel el nu ne va auzi…
-Ba nu, îi răspundea Vasile, eu cred că Dumnezeu, fiind creatorul Universului, înțelege când i se adresează oamenii și cu alte nume. Iehova, Dumnezeu, Allah pentru dânsul nu contează, căci el a creat acest Univers…
Acum, dimineața, Vasile s-a urcat în mașină și este gata să pornească. Se duce la piață unde are un butic. Adam știe acest lucru și aleargă și el spre mașină:
-Stai, Vasile, zice ei, Tu te duci la piață, merg și eu cu tine!
-Ba nu, răspunde șiret Vasile, eu mă duc la centrul comercial…
-Nu fi ipocrit, piață sau centrul comercial este tot acolo!
-Ai văzut, tu ai înțeles că piața se mai poate numi și centru comercial, dar de ce Dumnezeu n-ar putea înțelege că El are mai multe nume?
Adam a plecat capul rușinat.
Dumnezeu este Unic. El este singurul Dumnezeu al acestui Univers și al multor alte Universuri pe care El le-a creat. Și este unul și același pentru toți oamenii, independent de religia pe care o îmbrățișează ei, independent de rasă, naționalitate, sex sau vârstă. Dumnezeu îi iubește pe toți oamenii, chiar și pe cei care nu cred în el, pe atei.
El are mai multe nume, nu depinde cu ce nume te adresezi lui, El le înțelege pe toate. Chiar mai mult El răspunde la toate.
Ar putea oare Dumnezeu să lipsească pe careva dintre oameni de dragostea sa părintească, numai de atâta că el l-a numit Allah și nu Iehova sau Buda? Tu te-ai supăra pe fiul tău dacă el în loc de „tată” îți va zice „părinte”, sau „tati”?
Sigur că nu, Dumnezeu este mai presus decât certurile dintre oameni, mulți dintre care ar dori să-l privatizeze ei pe Dumnezeu, ca el să fie doar a lor și să le îndeplinească doar dorințele lor.
Dacă lumea ar fi înțeles aceste adevăruri nu ar fi existat războaie religioase, cruciade și inchiziții, cu arderea ereticilor pe rug, nu ar fi existat teroriști islamiști și atacuri sinucigașe.
Oamenii trebuie să înțeleagă acest lucru măcar acum de ceasul al doisprezecelea, când de Apocalipsă ne desparte atât de puțin timp. Să înțeleagă așa cum a înțeles și Adam ajutat de vecinul său Vasile.
Dumnezeu ne ajută pe toți cu energia sa divină, pe care noi o primim indiferent de cine suntem și cum ne numim și ce religie avem. Contează doar cum gândim.
Pentru că atunci când tu gândești răul cuiva, când tu procedezi motivat de rău, tu respingi iubirea lui Dumnezeu și energia sa divină, energie care nici când nu poate purta răul altor oameni. Dumnezeu nu permite acest lucru, energia divină folosite în scopuri rele se întoarce contra celui care a dorit să facă rău.
Mai multe despre energia divină puteți citi în capitolul: „Fenomenul energiei divine”
Geo Cociug 