LIMBĂ SAU DIALECT?

limba-350Am hotărât să scriu acest articol deoarece cu noțiunile de dialect și limbă se manipulează deosebit de mult și într-un sector atât de sensibil al vieții publice precum este cel interetnic.

În general pentru a înțelege dacă ceia ce se vorbește pe un anumit teritoriu este limbă sau dialect este utilizat criteriul înțelegerii reciproce. Dacă doi vorbitori din diferite regiuni se pot înțelege reciproc prin grai atunci se spune că ei vorbesc două dialecte a unei limbi, în caz contrar se consideră a vorbi două limbi diferite.

Controversele în cazul utilizării criteriului înțelegerii reciproce apar atunci când un vorbitor îl înțelege pe celălalt, dar acela nu-l înțelege, sau în cazul dialectelor continue, când având trei vorbitori din regiuni diferite A,B și C și apare situația când A și B se înțeleg reciproc între ei, de asemenea și B cu C, dar A nu se înțelege reciproc cu C.

Iar aceste interpretări echivoce lasă loc pentru speculații și diferite transpuneri părtinitoare atunci când în acest joc se implică factorul politic.

Astfel, folosindu-se de faptul că savanții nu au putut ajunge la un numitor comun în chestiunea: „Limbă sau dialect” o limbă poate fi declarată de guvernele aflate la putere dialect al unei altei limbi din considerente politice, sau invers un dialect al unei limbi poate fi declarat limbă.

Ca exemplu în primul caz ne poate servi China, unde oficial se spune că toate limbile vorbite pe teritoriul Chinei sunt dialecte ale limbii chineze, deși vorbitorii a două diferite „dialecte” ale chinezei nu se înțeleg între ei.

dicționarCa exemplu în cazul doi poate servi Republica Moldova, în care dictatura comunistă a impus limba „moldovenească” pentru a justifica dezmembrarea națiunii române înfăptuită prin anexarea Basarabiei. S-a ajuns până la absurd în 2003 când a fost editat un dicționar moldovenesc-român, compus de „lingvistul” Vasile Stati.

Și aici vă dau câteva mostre din această lucrare „științifică”. Se pretinde că în limba „moldovenească” cuvântul peșteră nu există, ci este folosită varianta „cotlon de piatră”, iar pentru „bani mărunți” ar exista doar cuvântul „mărunțiș”. Printre altele există oare bani (monede) mășcați?

Alte perle ale lingvisticii descoperite de Stati, luate la întâmplare:

– legumărie f. – verdețuri;

– legume f.pl. – fructe. Merili când fac leguni când nu.(TD);

– lehamite f. – dezgust. La DLR.

– Lehăuc m.- palavragiu.

– lehăi – a trăncăni. La DU. 

Etc Etc în total 327 pagini.

După cum vedem toate cuvintele din limba „moldovenească” se regăsesc în dicționarul limbii române și criteriul înțelegerii reciproce lucrează foarte bine în cazul vorbitorilor din Basarabia și România.

Dar acest articol nu este despre dicționarul lui Vasile Stati, am pomenit despre el doar în treacăt, pentru că am discutat problema politizării subiectului dialectelor și limbilor.

După părerea mea ca criteriu de evaluare pentru a declara în mod univoc dacă o limbă vorbită într-o anumită regiune este dialect sau nu ar putea fi necesitatea sau lipsa necesității în formarea unui nou centru lingvistic pe creier.

Se știe că atunci când învățăm o limbă nouă în partea stângă a creierului nostru se formează  o zonă nouă, numită centrul limbii respective, în care se acumulează toate informațiile despre a ceastă limbă. Și acesta este un lucru pozitiv, deoarece formarea acestui centru, permite ca limba, să fie vorbită fluent, fără a căuta disperat prin minte cuvintele necesare.

Ei, bine, eu gândesc că anume acest fenomen de creare a centrului limbii poate servi drept criteriu pentru declararea  limbă sau dialect. În acest fel nu avem decât a analiza: se formează un centru al limbii respective în creierul vorbitorului sau nu, el fiind de-acum format.

Iar formarea unui centru pentru o limbă se poate depista destul de ușor:

  1. Vorbitorul, într-o limbă străină lui, întotdeauna trebuie să proceseze cuvintele, să le traducă în limba sa natală, să le caute în mintea sa, prin urmare el întârzie cu răspunsul (în primele luni de vorbire într-o limbă străină). Omul alege cuvintele.
  2. Formarea unui centru al limbii respective necesită timp și efort.

Deci, putem spune că limba vorbitorului A  este un dialect al limbii vorbite de vorbitorul B dacă vorbitorul A nu trebuie să-și creeze în creierul său centrul limbii respective, ceia ce înseamnă o adaptare mult mai rapidă la comunicarea verbală dintre cei doi (A având doar ași antrena coardele vocale și ași îmbogăți vocabularul). În caz contrar A vorbește o altă limbă decât B.

În general, dialectul păstrează structura gramaticală a limbii-părinte, atunci când avem o gramatică comună putem spune cu siguranță că A și B vorbesc aceiași limbă, prin diferite dialecte.

În cazul când structura gramaticală este aceiași, nu va exista necesitatea formării unui nou centru lingvistic în creier și aceasta explică faptul de ce dialectul unei limbi este însușit mult mai repede decât o limbă nouă care conține cuvinte asemănătoare.

Și acum după toate cele spuse putem concluziona că limba „moldovenească” și limba română sunt practic una și aceiași limbă, aici nu merge vorba nici chiar de dialecte diferite, pentru că vorbitorii de „moldovenească” și română se înțeleg din prima secundă, fără a mai fi nevoie de acomodare, de învățare etc. Excepție făcând rusismele recente care au fost adăugate limbii „moldovenești” în mod artificial cu nemiluita de lingviștii gen Stati.

Asta este tot ce am avut a spune pe acest subiect generator mereu de turbulențe în spațiul dintre Prut și Nistru. Fiind și eu un moldovean am dorit să-mi elaborez propria mea abordare științifică, așa cum fac toți moldovenii, mari lingviști…

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s