OMUL „RAȚIONAL” ȘI OMUL „EMOȚIONAL”

new spreadCorpul uman poate fi comparat cu o mașină care este condusă de doi oameni total diferiți: primul dintre ei  stă pe partea dreaptă al mașinii, celălalt – pe partea stângă, volanul însă este unul singur… din când în când acești doi oameni își smulg unul altuia volanul, unul este activ și foarte logic, iar celălalt pasiv, emoțional și superstițios. Și acești oameni trebuie să colaboreze pentru că mașina nu poate fi oprită, altfel ea va fi distrusă.

În fiecare moment din viață la volanul mașinii nu poate fi decât un singur conducător, pentru că în fiecare clipă, secundă, minută noi nu putem gândi decât UN SINGUR gând. De ce un singur gând? Pentru că altfel ele pot intra în contradicție și psihicul nostru se va bloca, astfel noi nu vom putea lua nici o decizie. Spre exemplu, am putea gândi: eu mă duc la serviciu și eu mă duc la teatru.

Tot astfel dau acești doi oameni răspunsul la întrebarea: „Există sau nu există Dumnezeu?” Când la conducerea vehiculului se află omul rațional el este agnostic și crede doar simțurilor sale, deci răspunsul său este un „nu” categoric. Când automobilul este condus de omul „emoțional” care este mult mau deschis la idei spirituale, răspunsul va fi: „Există!”

Aceasta este răspunsul la întrebarea noastră: „De ce majoritatea oamenilor de știință nu cred în existența energiei divine?” Și acest răspuns ține de proprietățile coenergiilor divine: coenergia rațională nu poartă informație despre divin, despre Dumnezeu, este o energie divină logică, activă și agnostică. Iar majoritatea oamenilor maturi sunt persoane raționale, adică energia lor dominantă este energia rațională. Chiar și femeile moderne, care ar trebui să fie persoane emoționale de la natură, sunt în mare parte raționale.

De ce coenergia rațională este o energie divină agnostică? Pentru ca noi să avem liberă alegerea de a crede în existenta lui Dumnezeu sau de a nu crede. Necredincioșii, ateii, sunt iubiți de Dumnezeu la fel de mult precum credincioșii.

După cum am arătat mai sus tipul energiei divine dominante a creierului definește caracterul persoanei.

Atunci când un om are ca dominantă psiho-coenergetică – coenergia rațională noi îl numim om „rațional”, iar când dominantă este coenergia emoțională – om „emoțional”.

Aceasta însă nu înseamnă că un om „rațional” nu are emoții, sau un om „emoțional” nu este rațional. Un om „rațional” poate reprezenta totodată și caracteristici ale omului „emoțional” și invers. Asta pentru că coenergia dominantă determină trăsăturile de bază ale caracterului persoanei, iar coenergia subordonată determină celelalte trăsăturile (împreună cu coenergia afectivă).

Coenergia rațională, de exemplu, fiind dominantă, face ca o persoană să fie „egocentristă”, adică să pună egoul său în centrul atenției.

Întreg Universul se învârte în jurul unui om „rațional”. Scopul principal al unui om „rațional” este schimbarea Universului astfel ca el să corespundă cerințelor Egoului său.

Aici, termenul de „extrovertit”, folosit de psihoanaliștii moderni pentru a caracteriza o astfel de persoană este imprecis.

Trăsăturile induse de coenergia rațională caracterului persoanei sunt:

  • Egocentrism;
  • Activitate;
  • Ateism;
  • Calcul;
  • Lipsă de creativitate;
  • Scopul material;
  • Atingerea scopului.

         Trăsături de caracter secundare:

  • Criticism;
  • Enervare.

Printre marii schimbători de destine ale popoarelor de pe Pământ au fost mulți oameni „raționali”. De exemplu, Lenin, pe care propaganda comunistă ni-l prezentă ca pe un geniu, iubitor de oameni și un înfocat apărător al drepturilor săracilor, în fapt a fost un om „rațional”, care și-a urmărit scopul său, de a schimba lumea înconjurătoare potrivit viziunii sale, în final ridicând în Rusia o monstruoasă dictatură comunistă, care a ucis mai mulți oameni, decât oricare altă dictatură.

Majoritatea despoților și tiranilor au fost oameni raționali. Ei își justifică atrocitățile comise și  jertfele umane prin necesitate schimbării mediului înconjurător. Toți dorind satisfacerea EGOU-lui PROPRIU prin schimbarea lumii. Mai multe despre dictatori poți citi la capitolul: „Răul din noi”.

Pentru a cuceri lumea un om „rațional” își poate ascunde ateismul său. El poate frecventa biserici, asista la slujbe religioase și ține predici, rămânând în același timp ateu. El utilizează acest fapt în vederea extragerii unor foloase materiale din ea.

În țările fostului lagăr socialist poți observa adeseori diferiți lideri ai partidelor, deputați, membri ai guvernului participând la ceremonii religioase, atunci când până mai ieri, fiind membri activi ai partidului comunist persecutau fidel orice act care ținea de religie. Problema constă nu în faptul că ei cred sau nu în Dumnezeu, dar în aceia că ei nu și-au mărturisit faptele, nu s-au căit pentru cele comise și nu au îndreptat răul făcut de ei. Și aici se simte absența în majoritatea acestor țări a legilor lustrației, care ar fi asanat zona politică. Și pentru că a venit vorba despre politicieni și religie trebuie remarcat: politicienii trebuie opriți de la utilizarea religiei în scopurile lor politice.

La fel se poate spune și despre inchiziția spaniolă, și nu doar, care persecuta oamenii în numele religiei, dar ea, inchiziția, prin inchizitorii săi, de fapt urmărea foloase materiale: toate bunurile celor executați, condamnați la închisoare sau expulzare erau confiscate.

Alt exemplu sunt teroriștii, care se proclamă religioși și fervenți apărători ai religiei, în fapt, fiind doar niște ucigași fără față umană, care folosesc masca de om al lui Dumnezeu pentru schimbare Universului, după cum le dorește ego-ul propriu. Iar ego-ul lor este corupt.

Omul „emoțional” este acel om care are coenergia emoțională ca energie divină dominantă a psihicului său.

Coenergia emoțională induce caracterului unei persoane următoarele trăsături:

  • Creativitate;
  • Grijă pentru aproapele tău;
  • Emoționalitate;
  • Imaginație;
  • Intuiție;
  • Orientare în spațiu;
  • Credință.

Dar această energie divină este răspunzătoare și pentru un șir de probleme al psihicului nostru, cum ar fi:

  • Anxietate;
  • Probleme psihice;
  • Diferite fobii.

Oamenii „emoțional” sunt cei mai disciplinați cetățeni ai unui stat, ei respectă legile statului, ale eticii și în general sunt persoane, care cred în Dumnezeu. În rândul oamenilor „emoționali” nu se întâlnesc oameni care comit crime, excepție făcând cele comise în stare de afect, sau din diverse idei eronate, de exemplu teroriste, revoluționare, etc.

Dacă examinăm atent oamenii din lumea încunjurătoare putem observa însă că majoritatea lor nu sunt pur „raționali” sau pur „emoționali”. Cei mai mulți dintre ei se balansează între aceste 2 stări, fără a sesiza în mod conștient când ei trec dintr-o stare în alta. Totul depinde de coenergiile divine și de nivelul lor, altfel spus de diferența coenergetică.

Regula este: cu cât diferența coenergetică este mai mică, cu atât mai ușor se trece de la o coenergie la alta.

De aceia oamenii care au un temperament de tip sangvinic și flegmatic sunt cei mai temperați: ei trec ușor, fără probleme și chiar pe neobservate de la o coenergie la alta, de la gândirea raționala la gândirea emoțională… Cu totul altfel trece un om coleric la gândirea emoțională –  mai greu și în rezultatul unor pierderi de energie rațională, de exemplu când a fost bătut. Iar pentru ca un melancolic să înceapă a gândi rațional – el trebuie să se încarce cu coenergie rațională, ceia ce este de asemenea destul de greu de atins.

precedenta
urmatoare
Reclame